O, frate, să nu te leneveşti pentru nimic. Nu amâna săvârşirea faptelor
bune, trudeşte şi te roagă zi de zi, săptămână de săptămână, lună de lună,
an de an.
Aşteptaţi întotdeauna şi fiţi pregătiţi să auziţi glasul trâmbiţei. Până când
viaţa acestui veac nu se va sfârşi şi sufletul nu se va despărţi de trup, să ne
grăbim fără de lene să dobândim prin fapte virtuţile, bucuria nesfârşită,
liniştea necontenită şi, împreună cu îngerii şi cu toţi sfinţii, să-L slavoslovim
neîncetat pe Dumnezeu.
Cu adevărat acel om care prin munca sa va câştiga
toate aceste binecuvântări va avea linişte în viaţa veşnică, ca şi plugarul, care
se hrăneşte din ceea ce au rodit seminţele semănate.
În zadar ne pierdem vremea preţioasă ce ne-a fost dată pentru mântuire.
Să nu ne îngrijim pentru satisfacerea plăcerilor trupeşti, căci, ce vom primi
bun de la trup?
Când vom începe să ne îngrijim de mântuirea sufletului şi vom săvârşi
virtuţile creştineşti, când va veni Fiul lui Dumnezeu şi ne va găsi nepregătiţi?
Acum, cât mai avem timp, să nu ne lenevim în săvârşirea celor trebuitoare
sufletului. Viaţa noastră este trecătoare şi se scurge repede, precum fumul în
văzduh.
Viaţa omului este ca norul ce se ridică de la pământ spre cer. Deci,
osteniţi-vă şi pocăiţi-vă.
din: "Patericul Sarovului"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu